Tuesday, October 24, 2006

Beauty lays inside you. Beauty embraces you. Why can’t you feel anything? This is me. Run, the sadness is coming! I look around. Emptiness. I’m here. Nothing. The child laughs. He’s not here, he says. You have to look harder. You have to help him find you. Emotions apart. The Crime is not to love. Rise and shine upon my eyes. You watch as the beast devours me. Do something. Speak my name and you can save me. I’m wind. I’m hope. I’m colour. I’m feeling…


Photo © Evgeniy Shaman - "i`m in your eyes V.2"
..................................................................................

Si daca lumea pe care ti-o creezi innebunind nu e chiar asa cum ai vrea sa fie? Daca e gri si inspaimantatoare si haotica? Atunci ce faci? Pentru ca am vaga senzatie ca din momentul in care ai intrat nu e chiar atat de usor sa iesi. Probabil ca e ca un pasaj secret care se inchide in urma ta odata ce ai trecut de el. Si nu mai reusesti sa gasesti usa pentru ca s-a topit in peretele din spatele tau care, ciudat, incepe sa-si schimbe forma… Si culoarea… Exatraordinar, isi intinde bratele albe cu degete groase spre tine si le privesti hipnotizata. Iti ating pielea, sunt atat de reci si aspre si incearca sa te prinda. Abia atunci te intorci si fugi speriata cat mai departe de peretele alb cu brate albe. Acolo era usa odata, unde-o fi oare acum? Ar trebui s-o gasesti si sa iesi totusi de-aici. Intai sa scapi de urmaritorul tau palid. Dar unde sa fugi pe o planeta atat de mica? Daca mai faci cativa pasi, ajungi in urma peretelui. Dar asta nu te opreste din fuga pentru ca nu avansezi deloc, e ca si cum ai alerga pe o banda rulanta. Nici el nu avanseaza. Te opresti, e atat de liniste si poti sa vezi celelalte lumi. Sunt atat de multe si mici in intunericul universului tau, parca ar fi niste luminite atarnate in jurul tau. Numai de-ai putea sa ajungi la una dintre ele… O sa incerci mai tarziu sa gasesti o solutie sa sari vidul care va desparte. Deocamdata poti sa mai stai aici. E atat de liniste pe planeta ta si bate un vant minunat. Si poti sa incerci sa te imprietenesti cu peretele tau, sa-l cunosti mai bine. In fond sunteti singurele personaje pe planeta asta minuscula. Poate are ceva de zis. De ce te urmareste? E o minune totusi ca n-ai picat de pe planeta asta mica. Poate e mai bine ca innebunesti singur. Doi oameni n-ar fi incaput, s-ar fi ingramadit prea tare, iar tie iti place sa ai spatiul tau, sa nu-ti invadeze nimeni intimitatea. Desi… Poate daca ar fi fost el cu tine… Poate nu te-ar fi deranjat atat de tare. Poate ti-ai fi impartit planeta cu el. Si poate si peretele. Cine stie ce-o fi dincolo de el? Unde-o fi vrand sa te duca? Poate o sa-l lasi sa te prinda la un moment dat daca o sa fii suficient de curioasa. Respira-ti aerul…

0 comments: